Se pare, că una dintre urmările concurenţei dintre partidele maghiare din Transilvania şi a campaniei electorale este hărţuirea poliţienească a persoanelor care sprijină Partidul Popular Maghiar din Transilvania, a arătat vicepreşedintele partidului, Szilágyi Zsolt, referindu-se la faptul, că poliţia şi procuratura a început din nou să hărţuiască persoanele fizice care au contribuit prin semnătura lor la înfiinţarea Partidului. Conferinţa de presă a oferit şi oportunitatea candidatului pentru Senat din regiunea Valea Ierului şi regiunea Cetariu, Szilágyi Zsolt, precum şi candidaţilor de deputat Csomortányi István şi Nagy József Barna de a-şi prezenta programul electoral.

Se încearcă intimidarea susţinătorilor cu ajutorul poliţiei

Szilágyi a spus cu ocazia conferinţei de presă din Oradea: În judeţele Bistriţa-Năsăud, Sibiu şi Hunedoara, Poliţia umblă prin sate cu lista susţinătorilor, îi citează pe semnatarii listei la sediul poliţiei şi îi interoghează cu privire la faptul, dacă semnătura de pe listă le aparţine. Avem cunoştinţă despre aproape o sută de persoane care au fost citate astfel, a spus vicepreşedintele partidului.

Nu se ştie, cine stă în spatele acestei persecuţii fără precedent, nu există dovezi asupra faptului, dacă adversarul politic – UDMR-ul – are de a face cu această acţiune. Szilágyi a solicitat UDMR-ului, ca în cazul în care ei sunt responsabili de aceste acţiuni de intimidare, să le oprească, iar dacă nu au de a face cu acestea, să ia poziţie împreună cu Partidul Popular în favoarea maghiarilor intimidaţi. Acest lucru este cu atât mai impotant, cu cât şi UDMR-ul, şi Partidul Popular al Maghiarilor din Transilvania îşi construiesc campania pe mobilizarea maghiarilor, este deci un interes comun, ca maghiarii să meargă la vot într-un număr cât mai mare. Întimidarea însă are un efect tocmai contrar asupra oamenilor, a declarat Szilágyi Zsolt. Acesta a mai precizat, că Partidul Popular oferă asistenţă juridică fiecărui susţinător al său, care a fost persecutat de poliţie, totodată vor atrege atenţia Guvernului, Ministerului de Interne şi eventual chiar a forurilor internaţionale asupra acestui fapt.

Partidul Popular al Maghiarilor din Transilvania este partidul autonomiei

Szilágyi Zsolt a spus: pragul alternativ „6-3” oferă o şansă istorică, pentru ca ambele partide maghiare să ajungă în Parlament. În acest caz, Partidul Popular ar susţine cu toate mijloacele cauza autonomiei, a regionalizării şi a federalismului în Parlamentul României. Pornind de la exemplele de autonomie care funcţionează în Europa, Partidul Popular al Maghiarilor din Transilavania ar lupta pentru drepturile administrative ale micro- şi macroregiunilor istorice, a spus Szilágyi.  

Candidatul de deputat Csomortányi István ar susţine în Parlamentul României necesitatea schimbării de concepţie cu privire la menţinerea în ţară a tinerilor şi ar lucra cu în primul rând pentru acest scop. Directorul organizatoric al Partidului din regiunea Partium a precizat: Legea Nr. 215/2001 privind Administraţia Publică conferă dreptul la asociere autorităţilor publice locale. În baza acesteia a fost înfiinţată Zona Metropolitană, şi această lege ar face posibilă şi asocierea autorităţilor publice din localităţile unde trăiesc maghiari – a explicat politicianul, care şi-a afirmat convingerea, că asocierea autorităţilor locale din Partium şi din zona Valea Ierului ar putea constitui baza autonomiei în această regiune.  Csomortányi a mai afirmat, că cea de a treia prioritate a sa ar fi combaterea corupţiei, în vederea căreia ar înfiinţa un comitet de organizare a achiziţiilor publice.

Candidatul de deputat Nagy József Barna ar dori să obţină în primul rând o schimbare în politica referitoare la romi. Preşedintele regional al PPMT a afirmat: S-a născut şi a crescut în regiunea Valea Ierului şi a condus ani de zile Centrul de Misiune printre Romi al Episcopiei Reformate de pe lângă Piatra Craiului. Astfel, cunoaşte foarte bine problemele acestei comunităţi, precum şi şansele îmbunătăţirii condiţiilor lor de viaţă. El ar dori să introducă în viaţa publică maghiară din Transilvania o politică creştin-consevatoare, în locul sistemului monopartit postcomunist – a încheiat Nagy József Barna.