Platforma-program a Partidului Popular Maghiar din Transilvania este intitulat „Pe calea cea bună – Şanse şi libertate Transilvaniei”. Acest document va fi înaintat spre aprobare primei Adunări Generale a Delegaţilor partidului, care se va desfăşura în data de 25 februarie 2012 la Miercurea Ciuc. Platforma-program defineşte în şapte capitole principiile după care se ghidează partidul, clarificând obiectivele pe care şi le-a propus şi stabilindu-şi planul de acţiune în contextul social-politic românesc, transilvănean şi european.

Primul capitol al platformei-program, intitulat „Premisa”, este o constatare a faptului că în ultimii 20 de ani populaţia maghiară din Transilvania a înregistrat o scădere de aproape 25%, însoţită şi de o diminuare a ponderii sale economice. În ciuda acestor realităţi, partidul are convingerea că maghiarimea din Transilvania va fi capabilă să-şi făurească singură soarta. În viziunea exprimată în acest capitol, trebuie găsite soluţii şi la probleme mai generale, cum ar fi erodarea accentuată a sistemului democratic şi corupţia de la cel mai înalt nivel.

Documentul formulează şi una dintre principiile politice fundamentale ale partidului: „să ne axăm acţiunile politice pe problemele Transilvaniei”. În viziunea partidului, maghiarii din Transilvania sunt o comunitate vie, parte integrantă a naţiunii maghiare unitare din bazinul Carpatic, care se bucură de diferite forme de autonomie şi se ghidează după propriile tradiţii şi sisteme de valori.

Ideologia politică a partidului este definită în capitolul intitulat „Tradiţii şi reînnoire”: Partidul Popular Maghiar din Transilvania îşi modelează ideologia politică în sânul familiei partidelor europene de centru-dreapta, considerându-şi drept predecesor Partidul Naţional Maghiar, o formaţiune ce a activat în perioada interbelică. Valorile pe care partidul le consideră ca fiind cele mai importante sunt: libertatea, familia, transilvănismul, naţiunea şi democraţia bazată pe valorile morale creştine.

În viziunea Partidului Popular, elementele esenţiale în realizarea reformei statului român sunt reducerea birocraţiei sufocante şi regionalizarea cât mai profundă. PPMT consideră că doar problemele legate de apărarea naţională, afacerile externe, finanţele şi siguranţa naţională ar trebui să fie exclusiv de competenţa guvernului central. Regiunile asimetrice îşi obţin competenţele în exercitarea guvernării locale politico-economice în funcţie de propriile capacităţi, tradiţii şi identităţi, în contextul unor procese legislative bine reglementate, iar alegerea preşedintelui de către parlament şi consolidarea republicii parlamentare sunt obiective care vor servi pe termen lung intereselor României, aici intervenind însă necesitatea de a transforma sistemul cu parlament bicameral. Partidul preconizează că, într-un astfel de mediu, condiţiile legale de înregistrare a partidelor minoritare şi regionale ar deveni mult mai puţin restrictive, iar alegerile s-ar desfăşura conform principiului proporţionalităţii etnice, adică formaţiunile politice ale unei comunităţi etnice s-ar lupta între ele pentru obţinerea mandatelor rezervate în mod proporţional comunităţii respective.

În partea care se referă la regiunile Transilvaniei, se consideră că Ţinutul Secuiesc, datorită tradiţiilor sale istorice şi culturale autonomiste, trebuie să obţină o autoritate de autoguvernare specială, cu asigurarea autonomiei culturale a românilor care reprezintă o minoritate în regiune. Clujul este considerat capitala Transilvaniei, şi aici ar trebui înfiinţate instituţii de învăţământ superior în limba maghiară prin care cultura elitelor din sânul maghiarimii transilvănene să se integreze în valorile spirituale şi ştiinţifice europene. Documentul consideră că regiunea Partium este un factor de facilitare a integrării în civilizaţia occidentală, dar şi elementul ce poate duce la crearea unui spaţiu cultural şi economic transfrontalier de cele două părţi ale graniţei dintre România şi Ungaria, fără să uite de necesitatea obţinerii unui statut special de regiune autonomă.

Platforma-program tratează într-un capitol separat politicile PPMT legate de învăţământ şi tineret, cultură, economie şi problemele sociale. În aceste articole se subliniază, printre altele, importanţa asigurării unor instituţii de învăţământ autonome pentru comunitatea maghiară de la cele mai fragede vârste până la studiile universitare, atrăgând atenţia asupra lipsei materialelor în limba maghiară în rapoartele serviciilor de informaţii din România, îşi asumă ideile cuprinse în Programul Mikó Imre de dezvoltare a instituţiilor, dar şi a proiectelor sale operative care privesc dezvoltarea economică şi regională sau crearea locurilor de muncă.

În capitolul referitor la politica externă unitară a naţiunii maghiare, documentul precizează: „principala datorie a politicii noastre externe este crearea, atât în opinia publică internaţională, cât şi în diversele instituţii de integrare internaţionale, în special cele euroatlantice, a unei tendinţe propice implementării programului nostru de autonomie”. De asemenea, PPMT îşi exprimă dorinţa şi disponibilitatea de a se implica în activităţile instituţiilor integratoare ale maghiarilor de pretutindeni, respectiv Consfătuirea Permanentă Maghiară, Forumul Reprezentanţilor Maghiari din Bazinul Carpaţilor sau Consiliul Autonomiei Maghiare din Bazinul Carpaţilor.

Capitolul de încheiere al platformei-program a Partidului Popular Maghiar din Transilvania conţine prevederi legate de politica sa orientată pe consens şi nevoia unei comunicări cumpătate, oricând gata să reacţioneze. Formaţiunea promovează ideea înfiinţării în politica maghiară din Transilvania, cât mai curând posibil, a unui „acord de stabilitate transilvănean” care să reglementeze pe termen lung competiţia şi colaborarea. În ceea ce priveşte participarea la guvernare, documentul formulează astfel: acest lucru este posibil doar în cazul respectării cu stricteţe a unor programe de coaliţie, considerând că reprezentarea parlamentară şi politicile de autoguvernare sunt mai importante decât accederea la putere doar din interese meschine.