Domnului ministru Bogdan Aurescu

Ministerul Afacerilor Externe

Mult stimate domnule Ministru!

Premierii României şi Ungariei au semnat, în data de 16 septembrie 1996, Tratatul de înţelegere, cooperare şi bună vecinătate între România şi Republica Ungară – aşa-numitul Tratat de bază româno-maghiar. În conformitate cu articolul 23 al Tratatului, acesta a fost încheiat pentru o perioadă de 10 (zece) ani, însă „valabilitatea lui se prelungeste automat, pe noi perioade de câte cinci ani, dacă nici una dintre Părţile Contractante nu notifică în scris celeilalte Părţi Contractante, cu cel puţin un an înainte de expirarea perioadei respective, intenţia sa de a denunţa Tratatul.” Deci, Părţile Contractante au la dispoziţie mai puţin de o săptămână pentru a notifica reciproc intenţia lor de a modifica forma actuală a tratatului.

Din punct de vedere formal, această prevedere îi conferă actualitate prezentei scrisori, dar oportunitatea ei derivă mai degrabă din acea situaţie de criză, care – în ultimele săptămâni – a pus la grea încercare instituţiile Uniunii Europene şi guvernele statelor membre. Fenomenul care prevesteşte o criză mai profundă – ce poate periclita chiar şi supravieţuirea întregii civilizaţii europene manifestându-se atât la nivel instituţional, cât şi la nivelul sistemului de valori – este valul de milioane de refugiaţi. Ei vin din regiunile lovite de conflicte armate, mai puţin dezvoltate ale lumii şi se deplasează spre statele membre ale Uniunii Europene. În această situaţie, solidaritatea dintre cele două ţări şi naţiuni, precum şi cooperarea bazată pe valorile şi interesele comune dobândesc o importanță și mai profundă. Să creem, deci, un nou fundament pentru relaţia româno-maghiară! Să punem bazele încrederii reciproce de lungă durată! O modalitate de a înfăptui acest lucru este includerea în textul Tratatului de bază a acelor obligaţii internaţionale pe care România şi le-a asumat, respectiv introducerea în ţara noastră a celor mai bune practici funcţionale, întâlnite pe continentul european.

Dat fiind faptul că în regiunea noastră frontierele ţărilor nu coincid cu graniţele naţiunilor etno-culturale şi, prin urmare, comunităţi naţionale însemnate, puternice trăiesc ca minoritate numerică pe teritoriul unor ţări, cele mai importante şi totodată cele mai sensibile prevederi ale tratatelor de bază sunt tocmai acelea, care se referă la obligaţiile asumate de către state cu privire la respectarea drepturilor acestor comunităţi naţionale. Constatarea formulată în fraza anterioară este valabilă în special în cazul României, căci pe teritoriul ei trăieşte cea mai numeroasă comunitate naţională autohtonă din Europa: maghiarii din Transilvania, care trăiesc de peste o mie de ani pe plaiurile lor natale. În calitate de cetăţeni şi contribuabili cinstiţi ai României, ei se aşteaptă în mod justificat şi pe bună dreptate ca Guvernul României să le protejeze valorile şi să le reprezinte interesele comunitare.

Stimate domnule Ministru!

În numele Partidului Popular Maghiar din Transilvania, Vă rog respectuos să reprezentaţi în cadrul Guvernului României interesele comunitare ale maghiarilor din Transilvania, iar în cadrul procesului de îmbunătăţire a Tratatului de bază să daţi expresie concretă acestor interese. Or, expresia concretă a intereselor comunitare nu este altceva decât acel instrument de drept public care şi-a dovedit efectele stabilizatoare şi de normalizare a relaţiilor dintre majoritate şi minoritate în mai multe state membre ale Uniunii Europene, şi anume: includerea sistemului autonomiilor comunitare în legislaţia naţională şi asigurarea funcţionării acestora. Ungaria a întreprins această măsură cu decenii în urmă, când la începutul anilor ’90 a adoptat legea despre drepturile minorităţilor etnice şi naţionale, prin care a creat cadrul legal al funcţionării autoguvernărilor minorităţilor etno-naţionale.

Din aceste motive, Vă rugăm să acţionaţi astfel încât punctul de vedere, conform căruia alineatul (2) al Articolului (15) din Tratat trebuie completat cu formulările de mai jos, să prevaleze în cadrul Guvernului României:

„Drept urmare, Părțile reafirmă că persoanele la care se referă paragraful precedent au dreptul, exercitat în mod individual sau în comun cu alți membri ai grupului lor, de a-și exprima liber, păstra și dezvolta identitatea etnică, culturală, lingvistică și religioasă. În mod corespunzător, ele au dreptul să înființeze și să mențină propriile instituții, organizații sau asociații educative, culturale și religioase, care pot apela la contribuții financiare voluntare si alte contribuții, precum și la sprijin public, în conformitate cu legislația internă. În plus – în situaţia în care organizaţiile lor politice formulează acest deziderat –, au dreptul la crearea sistemului de instituţii administrative ale autonomiei culturale, iar în regiunile în care formează majoritatea numerică locală, la crearea sistemului de instituţii administrative ale autonomiei regionale cu statut special; urmând ca aceste sisteme de instituţii să fie incluse în mod organic în legislaţia internă – în conformitate cu cele mai bune practici funcţionale, europene.”

În plus, Vă rugăm, să acţionaţi în vederea completării listei din Anexa Tratatului – ce enumeră documentele internaţionale la care se face referire în Tratat – cu încă două recomandări, care au fost adoptate recent şi care sunt deosebit de favorabile din punctul de vedere al soluţionării în sens pozitiv a cauzei comunităţilor naţionale; şi anume: Recomandarea nr. 1334/2002 adoptată de Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei (CE) şi bazată pe aşa-numitul Raport Gross, precum şiRecomandarea nr. 1995/2014 bazată pe aşa-numitul Raport Kalmár. Includerea acestor Recomandări, adoptate de CE, în Tratatul de bază ar constitui un prim pas în direcţia configurării sistemului de drept public al autonomiilor – considerate drept soluţii pentru rezolvarea problemelor cu care se confruntă comunitatea maghiară din Transilvania – şi a îmbinării armonioase a acestor autonomii cu legislaţia internă.

Totodată, eliminarea din textul Tratatului a notei ce interpretează într-o manieră unilaterală Recomandarea CE nr. 1201/1993– şi este în acelaşi timp umilitoare la adresa maghiarilor, fapt ce aruncă o lumină negativă asupra politicilor naţionale a României – ar contribui la creşterea încrederii reciproce. Prin susţinerea acestui punct de vedere perimat, care nu recunoaşte drepturile colective şi legitimitatea autorităţilor administrative autonome cu statut special, nu se poate crea stabilitate şi nu se poate asigura pacea în regiunea noastră. Or, tocmai acum resimţim o nevoie sporită de pace şi stabilitate!

Mult stimate domnule Ministru!

Soluţia – garantarea autonomiei culturale a comunităţilor naţionale prin intermediul Tratatului de bază – este în mâinile Dumneavoastră, respectiv în mâinile Guvernului României. Vă rugăm, profitaţi de această oportunitate.

Cu deosebită consideraţie, în numele Prezidiului Partidului Popular Maghiar din Transilvania,

Szilágyi Zsolt

preşedinte

* * * *

REACȚII

Şiretlicuri ungureşti: PPMT cere modificarea Tratatului româno-ungar în vederea garantării autonomiei pe criterii etnice

www.ziarulfaclia.ro - 12 septembrie 2015 - Adriana Stupar

Partidul Popular Maghiar din Transilvania solicită statului român ca, prin ministrul său de Externe, Bogdan Aurescu, să-şi asume promisiuni privind autonomia administrativă a maghiarilor din Transilvania. Profitînd de criza migranţilor, PPMT încercă să forţeze mîna ministrului de Externe, solicitîndu-i acestuia completarea Tratatul bilateral dintre România şi Ungaria cu o serie de prevederi referitoare la posibilitattea creării unor unităţi administrative autonome cu statut special, la cererea minorităţilor naţionale, precum şi eliminarea unor prevederi care consideră că autonomia regională nu poate avea caracter etnic.

“Huncut”, sau mai pe româneşte şmecher sau obraznic, preşedintele PPMT, Szilágyi Zsolt, se foloseşte de criza migranţilor pentru a rezolva marele of al maghiarilor din Ardeal, respectiv problema autonomiei minorităţii maghiare din judeţele transilvane. ”Pornind de la ideea că solidaritatea româno-maghiară trebuie reîntărită şi văzînd faptul că tema cea mai discutată din ultimii ani, între România şi Ungaria, a fost situaţia comunităţilor noastre, noi credem că provocarea ridicată de valul de refugiaţi necesită un parteneriat bazat pe încredere şi reîntărirea încrederii româno-maghiare…În perioade ca acestea, cînd problemele de politică externă devin majore şi pun în pericol însăşi Uniunea Europeană, respectiv continentul european, Guvernul României are obligaţia de a întări alianţa cu Ungaria şi de a pune eforturi în soluţionarea problemelor comune, respectiv cele ale minorităţii maghiare din Romania”, a afirmat Szilágyi, joi, într-o conferinţă de presă susţinută la Cluj-Napoca.

Astfel, liderul PPMT îi solicită ministrului de Externe, Bogdan Aurescu, nici mai mult nici mai puţin decît să propună completarea Tratatului bilatareal româno-ungar cu promisiuni ale statului român care ar viza… modificarea Constituţiei României. „ Mai sînt cîteva zile pînă la 16 septembrie, cînd Tratatul bilateral româno-maghiar – semnat în ‘96 la Timişoara – se prelungeşte în mod automat după 16 septembrie, dacă nimeni nu solicită modificarea sau rezilierea sa. Noi cerem ministrului Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu, să propună o completare a acestui tratat, respectiv a articolului 15, aliniatul doi, care să fie completat cu un angajament din partea României în privinţa asigurării drepturilor comunităţilor naţionale, avînd la bază documente internaţionale, dar şi practica şi experienţa din ultimii 20 de ani din ţările vest-europene, dar şi unele documente care s-au născut după semnarea acestui tratat – recomandări adoptate de către Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei -, anume Recomandarea nr. 1334/2003, bazată pe raportul Gross, respectiv Recomandarea nr. 1995/2014, bazată pe raportul Kalmar”, a spus liderul PPMT. Precizăm că cele două documente se referă la aplicarea autonomiilor comunitare, „ca instrument de normalizare a relaţiilor dintre majoritate şi minorităţi naţionale”.

„Cerem domnnului ministru să ne reprezinte – pentru că sîntem cetăţeni care plătesc impozite – şi să propună, aceste modificări în concordanţă cu angajamentele asumate de România în faţa forurilor internaţionale”, pretinde Szilagyi . Astfel, potrivit acestuia, PPMT propune următoarea completare: „minorităţile naţionale au dreptul, la solicitarea organizaţiilor lor politice, la autonomie culturală, sau, în regiunile unde sînt majoritari, la crearea unor autorităţi administrative autonome cu statut special, garantate prin lege, în conformitate cu modelele europene funcţionale”, a arătat preşedintele PPMT care sînt pretenţiile formaţiunii pe care o reprezintă, subliniind că ideea porneşte de la reaşezarea relaţiilor bilaterale româno-ungare. În plus, PPMT cere „eliminarea notei privind interpretarea prevederilor Recomandării nr. 1201/1993 a Consiliului Europei, privind drepturile colective, respectiv autonomia regională cu caracter etnic”.

Cornel Itu reacţionează la solicitarea PPMT: „Este un exces din partea lui Szilagyi Zsolt să emită astfel de pretenţii”

www.ziarulfaclia.ro - 16 septembrie 2015 - A.S.

Deputatul PSD, Cornel Itu consideră că solicitarea liderului Partidului Popular Maghiar din Transilvania (PPMT) privind mofificarea conţinutului Tratatului Româno-Ungar reprezintă cel puţin un exces, în condiţiile în care România este ţara care a acordat cele mai multe drepturi minorităţilor naţionale, în speţă celei maghiare.

„Este un exces din partea lui Szilagyi Zsolt să emită astfel de pretenţii, avînd în vedere că România a Cornel-Itu-08acordat drepturi depline minorităţilor, fiind un model european în această privinţă”, arată Itu.

Totodată, parlamentarul clujean condamnă atitudinea lui Szilagyi, aceea de a specula pe tema crizei emigranţilor. „Mai mult, nu ar trebui să exploateze necazul unor oameni, şi aici mă refer la refugiaţi, şi să creeze relaţii tensionate între România şi Ungaria. În aceste momente, Uniunea Europeană trebuie să fie solidară mai mult ca oricînd, întrucît se confruntă cu un val de emigranţi, iar această problemă acută este prioritară, cerînd responsabilitate şi seriozitate”, subliniază deputatul social-democrat.

În privinţa modificării amintitului tratat, Itu afirmă: „Îi amintesc domnului Szilagyi Zsolt că şi statul maghiar ar trebui să acorde românilor din Ungaria aceleaşi drepturi pe care România le-a acordat minorităţii maghiare”, punctează deputatul.

Amintim că săptămîna trecută, PPMT a transmis ministrului de Externe, Bogdan Aurescu o solicitare prin care îi cere acestuia să iniţieze modificarea Tratatului Româno-Ungar prin care statul român să-şi asume promisiuni privind acordarea autonomiei administrative a maghiarilor din Transilvania. „Noi credem că provocarea ridicată de valul de refugiaţi necesită un parteneriat bazat pe încredere şi reîntărirea încrederii româno-maghiare…În perioade ca acestea, cînd problemele de politica externă devin majore şi pun în pericol însuşi Uniunea Europeană, respectiv continentul european, Guvernul României are obligaţia de a întări alianţa cu Ungaria, şi de a pune eforturi în soluţionarea problemelor comune, respectiv cele ale minorităţii maghiare din Romania”, a afirmat Szilagyi într-o conferinţă de presă.

Acesta a precizat că PPMT propune următoarea completare: „minorităţile naţionale au dreptul, la solicitarea organizaţiilor lor politice, la autonomie culturală, sau, în regiunile unde sînt majoritari, la crearea unor autorităţi administrative autonome cu statut special, garantate prin lege, în conformitate cu modelele europene funcţionale”, a arătat preşedintele PPMT care sînt pretenţiile formaţiunii pe care o reprezintă. În plus, solicitarea PPMT vizează şi „eliminarea notei privind interpretarea prevederilor Recomandării nr. 1201/1993 a Consiliului Europei, privind drepturile colective, respectiv autonomia regională cu caracter etnic”.

Solicitarea PPMT vine în contextul în care tratatul de cooperare dintre România şi Ungaria, semnat în 1996, expiră astăzi 16 septembrie, urmînd ca acordul să fie prelungit automat în condiţiile în care nici una dintre părţi nu solicită modificarea sau rezilierea sa.