Tőkés László, preşedintele Consiliului Naţional Maghiar din Transilvania (CNMT) şi Izsák Balázs preşedintele Consiliului Național Secuiesc (CNS) au primit din partea consilierului prezidenţial Laurenţiu-Mihai Ştefan un răspuns politicos, dar evaziv la scrisoarea pe care au trimis-o în luna martie a acestui an preşedintelui României, D-lui Klaus Werner Iohannis.

După cum se ştie, Izsák Balázs şi Tőkés László au reamintit înalţilor demnitari publici ai statului român că zilele Revoluţiei din anul 1989 au furnizat dovezi univoce ale solidarităţii dintre naţionalităţile care trăiesc în România şi că maghiarii de aici și-au exprimat deja la începutul tranziţiei politice dorința de a crea o masă rotundă româno-maghiară, care ar fundamenta prin intermediul dialogului astfel stabilit reconciliera dintre populaţia majoritară şi comunitatea naţională minoritară, precum şi colaborarea dintre ei în cadrul unui partneriat strategic.

Preşedinţii CNMT şi CNS au arătat că în cele aproape trei decenii scurse de atunci strădaniile paşnice ale comunităţii naţionale maghiare din România de a obţine autonomia garantată prin constituţie, la care este îndreptăţită şi care i-a fost promisă, s-au lovit de un refuz permanent. Ei au accentuat în continuare că este nevoie de un dialog instituţional sincer şi serios între reprezentanţii majorităţii româneşti şi ai minorităţii maghiare; relaţiile trebuie aşezate pe baze noi atât în lumina evoluţiilor din arena politică internaţională şi regională, cât şi în cea a realităţilor politicii interne, având în vedere în special dorinţa nestrămutată şi bine fondată a maghiarilor care trăiesc în Ţinutul Secuiesc şi în alte zone ale României de a obţine autonomia. În scrisoarea lor, Izsák Balázs şi Tőkés László i-au cerut preşedintelui ţării, precum şi preşedinţilor Senatului şi ai Camerei Deputaţilor, D-lor Călin Popescu-Tăriceanu şi Nicolae-Liviu Dragnea să faciliteze acest dialog. În scrisoarea respectivă, datată 27 martie, cei doi semnatari au propus o întrevedere cu ocazia căreia și-ar putea prezenta concepţia referitoare la dialogul instituţional româno-maghiar.

Răspunzând în numele Preşedinţiei, consilierului prezidenţial Laurenţiu-Mihai Ştefan, a relevat în scrisoarea sa că şeful statului acordă o atenţie deosebită legăturilor româno-maghiare considerând că relaţiie româno-maghiare sunt foarte importante. Chiar din acest motiv a întreprins vara trecută o vizită în judeţele Harghita şi Covasna. În Anul Centenar trebuie să ne concetrăm asupra acelor proiecte din viitor, care pot fi promovate împreună şi nu asupra trecutului ‒ se afirmă în scrisoare. În legătură cu doleanţa bine fondată de autonomie a comunităţii maghiare din Transilvania consilierului prezidenţial scrie: preşedintele României a accentuat de mai multe ori că autonomia pe criterii etnice nu poate fi promovată, deoarece ‒ în opinia sa ‒ ar conduce la nelinişte, nu la pace societală. În ceea ce priveşte iniţierea dialogului propus, scrisoarea de răspuns adoptă poziţia tăcerii diplomatice.