Manifestaţia pentru autonomie care urmează să se desfăşoare duminică, 10 martie la Târgu-Mureş, este un exerciţiu democratic paşnic, o formă a democraţiei participative, prin care comunitatea maghiara din Transilvania încearcă să îşi exprime public doleanţele privind obţinerea diferitelor forme de autonomie – a declarat marţi preşedintele Partidului Popular Maghiar din Transilvania (PPMT), Toró T. Tibor.

Preşedintele PPMT, împreună cu Papp Előd, vicepreşedintele partidului, a susţinut marţi o conferinţă de presă la Bucureşti.

Principalele declaraţii făcute de Toró T. Tibor:

Întâlnirea cu ministrul de externe al Ungariei, Martonyi János

Ne-am întâlnit astăzi cu ministrul de externe al Ungariei, Martonyi János, i-am mulţumit lui şi întregii diplomaţii ungare, precum şi secretarului de stat pentru afaceri externe Németh Zsolt, respectiv ambasadorului Füzes Oszkár pentru sprijinul acordat comunităţii maghiare în cazul folosirii libere a steagului secuiesc, simbolul luptei comunității maghiare pentru autonomie. Domnul ministru Martonyi ne-a asigurat că Budapesta sprijină doleanţele legitime ale maghiarilor din ţările din jurul Ungariei, acesta fiind o obligaţie prevăzută de Constituţia Ungariei.

Salutăm întâlnirea şefului diplomaţiei ungare cu ministrul român de Externe Titus Corlăţean, întâlnire care clarifică şi dezamorsează multe lucruri. Martonyi face exact ce face omologul său român, când se interesează de soarta comunităţilor româneşti din statele din jurul României. Titus Corlăţean înţelege această obligație, având afinitate privind această problematică.

Manifestaţia pentru autonomie de la Târgu-Mureş

Manifestaţia de la Târgu-Mureş, iniţiată de Consiliul Naţional Secuiesc (CNS) şi sprijinită de PPMT şi Partidul Civic Maghiar (PCM) nu este o ofensă împotriva statului de drept, şi va fi o demonstraţie paşnică şi legală. Scopul acestei manifestări este ca instituţiile statului să observe, cînd iau decizii importante, că nu pot ocoli doleanţele comunităţii. Evenimentul se doreşte a fi un semnal puternic către  instituţiile statului, respectiv către comunitatea internaţională.

O comunitate apelează la la aceste forme de exprimare a aspiraţiilor când elita sa politică, care o reprezintă în parlament, în acest caz UDMR, nu face faţă acestor aşteptări din partea comunităţii. UDMR, prin metodele parlamentare şi guvernamentale alese nu a reuşit să îndeplinească aceste obiective.

Sperăm că extremiştii şi provocatorii vor rămâne acasă şi nu vor perturba desfăşurarea manifestărilor de la Târgu-Mureş. Este greu să-i ţii departe, dar organizatorii vor încerca, împreună cu autorităţile competente ale statului să menţină ordinea şi caracterul civilizat al demonstraţiei.

Nu ne aşteptăm la incidente, am trăit în pace în ultimii 23 de ani. Unele televiziuni încearcă să incite, dar incitarea la ură interetnică nu mai prinde, nici măcar la Târgu-Mureş, pentru că lecţia din martie 1990 a fost învăţată. Maghiarii nu doresc altceva decât stabilitate, prosperitate şi respect reciproc.

Manifestaţia va fi urmărită de agenţiile internaţionale de presă, între care şi televiziuni, şi va fi un examen pentru pentru statul de drept şi democraţia din România.

Soluţia pentru comunitatea maghiară din Transilvania este crearea unei structuri administrative autonome, în Ţinutul Secuiesc, respectiv a unei regiuni cu statut special în Partium (zona Satu-Mare-Oradea-Arad), regiuni în care maghiarii formează un bloc compact. Tot un statut special ar trebui să primească marile municipii din Transilvania, în care trăiesc comunităţi maghiare puternice.

Ţinutul Secuiesc există, chiar dacă unii o neagă, este o entitate istorică regională, cu propria identitate culturală, etnică, cu o populaţie majoritară maghiară.

CNS a organizat în urmă cu câţiva ani un referendum intern neoficial, prin care majoritatea celor 210 mii de maghiari intervievaţi au spus da autonomiei Ţinutului Secuiesc, opinia lor nu poate fi ignorată, PPMT încearcă să dea voce acestei opinii, prin mijloace politice democratice.

Exemplele europene (Tirolul de Sud, Spania, Suedia, Finlanda etc.) arată că autonomia comunităţilor etnice este o soluţie viabilă pentru asigurarea drepturilor colective, care pot asigura loialitatea unei comunităţi faţă de ţara în care trăiesc. Nu este bine ca pacea socială şi interetnică să fie politizată, să fie tema luptelor de politică internă, ca acum.

Autonomiile trebuie să se bazeze pe un cadru legal votat în legislativ. Tema autonomiei trebuie depolitizată prin introducerea în Constituţie a dreptului la autonomie. În acest sens vom lua legătura cu Comisia de Revizuire a Constituţiei, condusă de dl. Cristian Pârvulescu, şi vom încerca să sensibilizăm partidele parlamentare că autonomia este adevărata soluţie pe termen lung.

Reforma adminitrativ-teritorială

În privinţa reformei administrativ-teritoriale, încă nu am văzut nici un studiu de fezabilitate sau proiecte de bugete regionale, am auzit doar declaraţii politice din partea partidelor de guvernământ. Grupul de experţi al PPMT a elaborat o ofertă pentru dezbatere.

Redesenarea regiunilor nu poate fi tema înţelegerilor politice de camarilă, ci este un proces mai profund. Trebuie ţinut cont de trăsăturile specifice fiecărei regiuni, şi trebuie create o serie de regiuni mai mici, organice, pentru a fi viabile. Judeţele nu pot fi desfiinţate peste noapte, întreg procesul ar trebui să fie unul lung şi treptat: primul pas ar trebui să fie consultarea prealabilă a populaţiei, după care ar urma elaborarea unor studii de fezabilitate, dezbaterile politice, procesul legislativ şi referendumurile locale.

Federalismul

Problema federalizării este un proiect pe termen lung, presupune schimbarea nu numai a Constituţiei, ci şi a mentalităţii şi a gândirii politice. Am iniţiat o dezbatere pe această temă în campania electorală, şi am văzut că mulţi politicieni, formatori de opinie şi oameni simpli din Transilvania gândesc la fel.

Ar fi benefică pentru ţară schimbarea structurii statale, pentru că regiunile istorice din România au o istorie distinctă şi specifică. Noi venim cu argumente şi propuneri, catalizăm gândirera oamenilor.

UDMR

După 23 de ani UDMR nu este pe calea pe care o vrea comunitatea maghiară di Transilvania. Nu suntem departe de concepţia UDMR în problematica regionalizării, noi doar vorbim mai deschis, spunem lucrurilor pe nume. Cei din UDMR nu spun ce gândesc și nu gândesc ce spun. Chemarea puterii - vor să meargă cu orice preț la guvernare – de multe ori este mai puternică decât interesele comunității care i-a trimis în parlament.